Intrebari

Trec zilele pe langa mine ca secundele, luniile ca zilele si anii ca luniile, si incep sa realizez ca sunt din ce in ce mai singur , ca aproape nimeni nu este interesat de viata mea, pentru ca au vietiile lor, nu fac nici un sacrificiu sau timp sa vorbeasca sau sa ne vedem, pentru ca anii trec si lasam in urma prietenii, amicii care ne-au ajutatat la greu si care au avut nevoie de noi. Dar asta este singur m-am nascut si singur o sa mor, viata este doar un drum sper aceea liniste eterna, acel somn vesnic care se apropie cu pasii repezii, nu ma paranoic, sau sa ma sperii de moarte chiar o imbratisez ca este femeia oricui barbat , este femeia care iti da ultimu sarut pe frunte si iti spune bine ai venit. O sa vin si eu doamnea mea, sper sa am asteptii sa ma duci undeva, acolo sus printre stele sau jos pe langa radacini. M-am obisnuit cu aceasta viata de pusnic si de singuratatea, pe mine nimeni nu ma intreaba cum ma simt sau ce mai fac, doar asa cand isi amintesc ei , ca in rest ei vin la mine cu tot felul de probleme sa-i ajut si sa le fiu alaturi si eu un naiv om simplu le sunt alaturi, dar langa mine cine este? Cine este alaturi de mine sa-mi zica dar nu vorbe si cu fapte ca o sa fie ok ? Cine o sa ma ia in brate si sa-mi dea un sarut pe frunte zicand bine ai venit? Eu iti spun cine.... Este doamna mea ceea imbracata in negru cu o fata de inger venind spre tine cand dormi un ultim somn vine te sarute pe frunte, te ia in brate si iti spune gata de acuma o sa fie bine. Te astept draga doamne misterioasa oriunde ai fi eu sunt pregatit, dar tu draga doamne esti pregatita pentru mine, un om simplu naiv sa-ti calce imparatia?
Intrebarea este ce lasam pe acest pamant pentru ceilalti care "cica" ne-au fost alaturi la bine si la rau?
Iti raspund amintirile care devin vorbe si din vorbe doar niste simple propoziti fara nici un semn, nici un sentiment, nici o amintire. Asta lasam un adevarat nimic, pentru ca din nimic ne-am nascut si in nimic mergem. Deci traim un adevarat nimic, aduci falsul adevara se afla cand murim cand o sa vedem un altii ochii lumea care ne inconjoara o lume materiala fizica, noi ne plimbam in ea ca niste astrii... Asta o sa devenim un praf, un aer un vant, o sa fim unu cu natura.

Liber

Stau fumez, ma uit la orizont si ma gandesc. Oare de ce traim, oare de ce suntemi noi oamenii in viata, de ce viata este asa complicata?
Sunt intrebarii puse de fiecare om in parte si fiecare are parerea lui despre viata si de ce suntemi in viata. Eu spun simplu suntemi in viata si traim ca asa ne-a fost dat sa fie, in loc sa facem taota lucruriile sa fie simple, noi le complicam pe zi ce trece, traim in minciuni si tristete, suntemi facuti sa nu ne mai bucur de ceea ce avem si de ceea ce ne-a fost dat, totul la noi acuma este o monotonie si un necesar. NU mai exista nimica pe lumea asta sa faca un om sa fie fericit si implinit. Eu sunt de parere ca fiecare om isi gaseste la un omendat fericirea si o sa fie implinit, dar pentru mine este prea tarziu, este prea tarziu, pentru ca sufletul sa inchis in camera si cheia arunca, a tras zavorul si s-a incuiat, in temnita s-a aruncat plin de ranii deschise si de amintiri reamintite sta si hiberneaza intr-un somn etern, numai corpul merge fara suflet, o umbra printe oameni, urmarind fiecare pas pe o poteca uitata de lume, mergand pe drumul lui singur, aceste om care nu si-a gasit scopul in viata si nici nu il cauta acest om, plin de ranii din batalii de mult uitate, uitandu-se ce ceas cum timpul trece pe langa neactionad asupra vieti, merg prin timp si spatiu fara un sens, un scop, un hoinar printre stele, niciodata intorcand capul in trecut dar nici nevaznd viitorul , el merge pana cand cade lat rapus de ranii , dand ultima suflare deschiizand usa sufletul sa fie liber din inchisoare, acesta ia fost scopul lui in viata eliberarea sufletului, dupa ce si-a trai viata, in chinuri si regrete, ranit la orice pas, de orice, speranta lui desartata pe o poteca alba de iarna plina de sange, sangele lui bineinteles lacrimand din sufletul lui ranit. ESTI LIBER !!! spune el cu ultima suflare, oftand pentru ultima oare intalnindusi soarta acolo pe poteca de sange care a lasat-o in urma. Sufletul se ridica si ii multumeste si pleaca in drumul lui.....

Termeni de viata

Stau pe terasa, beau cafeau si imi aprind tigara, uitandu-ma la fumul de tigara cum se duce spre cer liber fara vointa impins de curent si la tigara care se termina incetul cu incetul ajung la filtru si sa stins. Asa se duce si viata noastra fara sa ne dam seama, incetul cu incetul cum imbatranim pe dinafara , lasand in urma amintiri placute sau neplacute care numai ele o sa ramana din noi ca nou ne stingem, ne inchidem si nu realizam ce pierdem, ceea ce cel mai important pe lumea asta si acel lucru este viata, traind fizic putem sa  ne dam seama de multe, putem simti, atinge, vedea, mirosi, facand gesturi mici numai asa putem traii prin fiecare clipa petrecura, fiecare lacrima varsata, fiecare cuvant spus, putem simti niste sentimente care poate cu timpul vor evolua sau ivolua, dar asta depinde de noi cum vrem sa fie, depinde de noi ce punem in balanta , in aceasta ruleta ruseasca pe nume viata. A traii inseama a simtii tot ce te cuprinde... Cu bune cu rele, dar cel mai important lucru pe lumea asta este iubirea care multa lume la uitat sau la preschimbat in nevoie.

Bucurie de moment

Azi a fost o lectie de viata, o cletie care sunt fericit ca am putut  sa o fac, cum spune si zicala " daca o iubesti las-o sa plece" si chiar asta am facut am las-o sa plece pentru ca fericirea ei este mai importanta decat fericrea mea. Eu unu sunt bucuros ca este este fericita si ca poate sa-si continua viata cu cel care il iubeste. Pe mine nu ma intereseaza fericirea mea ca stiu ca imi vine si mie momentul chiat cand nu ma astept, fericirea altora este mai importanta pentru mine chit ca poate in viitor n-o sa mai fiu cautat sau o sa fiu cautat la nevoie. Eu nu ma put in fata destinului oameniilor, fiecare om are destinul lui, fiecare om care viata lui, viata mea o cunosc dar tu o cunosti pe a ta?

Zilele care vor venii

Zilele astea am avut parte de niste lectii de viata, care pot spune ca sunt niste lectii care o sa le mai am de acum incolo. Acele lectiid e viata in care poti sa spui ca tot ce se intampla se intampla cu un motiv, si acel motiv este sa fiu singur si sa nu imi pese de nimica, sa fiu indiferent si sa nu ma incred in nimeni, am observat ce important sunt pentru amicii mei, care puteam sa bag mana in foc pentru ei, poate este vina mea ca m-am retras, sau este vina lor ca nu ma cauta, ca nu mai vorbim cum vorbeam , ca poate s-au schimbat. Am observat destule , si am cazut la concluzia ca sunt in plus si nu am ceva, asa ca ma retrag o sa devin solitar, n-o sa mai caut pe nimeni , o sa devin indifrent , o sa devin o umbra , o fantoma pentru ei, chit ca ei ma consider un prieten bun , dar nu am vazut sau observat ceva sa faca sa ma tina langa ei, asta este fiecare cu viata lor, fiecare cu treaba lui, fiecare cu necazurile lui. Eu sunt bun doar sa le fiu alaturi sufleteste, sau material in rest , sunt un nimeni , un nimic si asa o sa fiu de acuma incolo un nimeni si un nimic pentru toti....

Simpul eu

A trecut ceva, chiar a trecut mult, am fsot ocupat, m-am preocupat de cei dragii mie, si sincer ma simt bine chiar foarte bine , am un succes care toti viseaza, asta este fericirea interioara, simt ca ma ridic acolo sunt sa am grija de cei din jur, dar misiunea mea inca nu este pe sfarsite, drumul meu in viata a reinceput, suparari, tristeti, l-am dat la o parte, sunt fericit, plin de viata , ascultand doar vocea interioara, care tipa in nestire, facandu-ma sa cred ca toate trec si eu sa fiu cu zambetul pe fata tot timpul, cei dragii sunt langa mine, dar cel mai importat este sa fiu eu insusi langa mine, ca in momentele grele doar eu singur ma pot ridica si triumfa, si o sa bat, o sa ma lupt fizic si psihic cu mine insusi, o sa-mi depasesc limitele, o sa fiu ceava mai bun, o sa fiu un inger pazitor. Da acel pamanteam se va ridica si va pazii pe cine trebuie si acel cineva esti tu insusi...

Ramas bun

A trecut o vreme de cand nu am mai scris, da nu mai am inspiratie, vroiam sa ma detasez de lume si da reusesc sa ma detasez delume si incetu cu incetu reusesc, sa ma detasez, sa ma izolez, sa pun trecutul in urme si sa ma astept la un viitor mai bun , mai sigur, mai solitar. Altcumva nu imi vad viitor , ca nimeni nu ma impinge de la spate, nimeni nu imi zice sa fac sau cum sa fac, eu simgur i-au decizi daca sunt bune sau nu bune nu ma mai intereseaza, ma duc purtat de vant , nu mai raspund nimanui, nu mai caut pe nimeni, nu mai spun nimanui ce simt, ce fac , sau cum fac. Daca maine s-a dus totul nimanui nu-i pasa, asa ca mie de ce sa-mi pese de cineva , dar nici de mine nu imi pasa . Eu nu ma potrivesc cu nimeni, eu sunt aceea persoana care ai grija ca oameni din jurul meu sa fie ok, dar de acuma incolo nu ma mai intereseaza ce zic altii sau ce simt altii. Eu am ales aceasta viata, eu am ales viitorul meu, eu am ales sa plec. Asa ca lume buna va zic la refedere, dar in adevaratul sens al cuvantului este "adio".

The last goodbye

Sunt un om schimbat, un om care care a vazut, si a trait multe. Drumul meu imediat se termina, este pe sfarsite. Dragii mei prietenii, amici, familie, eu unu nu mai sunt cum ma-ti cunoscut o data, si nimeni nu ma poate ajuta chit ca voi sunteti langa mine. O sa plec o vreme, daca incercati sa aflati unde sunt o sa fie in zadar. fizic sunt bine chiar foarte bine, dar pe dinauntru sunt negru, intunericul ma cuprins, si nu mai mila pentru nimeni si nimic, plec si o sa plec de tot de langa voi... Dragii mei am plecat m-am dus sus intre stele, misiunea mea sa incheiat cu bine. Am inghitit tot raul dar tot nu sunt complet, intr-o buna o sa fiu, dar aceea zi va fi ultima mea zi aici cu voi, dar voi traii cu voi in amintire petrecute ca in rest eu nu mai exist pentru nimeni, puteti vorbi intre voi sa ma intrebati dar eu unu cred ca va fi in zadar. eu am decis ce o sa fac si asta am sa fac si nimic si nimeni nu ma poate oprii...

Omul singuratic

A mai trecut un an cu bune , cu rele, cu bucurii , cu tristeții. Unii spun ca sunt tânăr, la vârstă care am implinit-o , dar eu mă și!t bătrân din cauza ca am văzut multe și am trăit multe, tinerii de vârstă mea încă se distrează, sunt fericiții-t , dar eu am vârstă lor , dar nu mai aceea bucurie, fericire, care o aveam o dată de mult, totul este rutina, monoton, totul este alb sau negru în viață mea, inimă nu îmi mai zice nimica, cum imi zicea înainte, doar mintea și instinctele mele omenești mă îndruma spre calea care am luat-o. Aceea cale a izolării și a  singurătății, aceea cale prin care sunt indiferent dacă rănesc sau nu pe cineva, sunt indiferent dacă mâine trăiesc dau mor, sunt indiferent de lumea care mă înconjoară. Pentru ca așa am fost din totdeauna, un om singur, care observa și studiază ce este în jurul lui și si-a dat seama ca nu are pentru ce lupta, trec zilele, liniile, anii peste el doar clupând din ochii aceea albăstrii neimbatraniti și blânzi văzând cum lumea se scbhimba în jurul lui. Nu mai contează pentru el familia, prietenii, cunoștințele, el vrea da fie singur și sa-si trăiască viață așa cum o face el singur și solitar , undeva intr--o cabaniță înconjurat de pădurea bătrână care îi știe povestiile. Și la sfârșit de viață și fie unu cu natură purtat de vânt peste munții și ape. Asta este viață care o am și care o s-o am, asta este viață lupul cu ochii albăstrii, asta este viață omului singuratic, asta este viață omul care a fost și care este, asta este viață mea...

Viata scurtă

Pașii repezi spre o lume neagră,
Tu muritor de seamă!!
Pășind cu pașii repezi spre viitor ,
Trecutul deoparte lăsând,
Prin prezent mergând.
Nu te uiți în jur la oamenii
Și pleci cu pașii repezii.
Prietenii deoparte lăsând
Gonind prin lumea reală
Cu ochii deschiși visând
Ca lumea schimbând
Acolo jos în groapă
Ultimul drum mergând
Cu pașii repezii spre ea
La patul tău cel veșnic visând
Ultima masă cu Doamna cu Coasă cinând
De la tine muritor adio îți spun
Intr-un cavou te pun
Pe piatră scrie scurt și memorând
Dată nașteri , dar ceea prea din urmă....
Aici încă nu scriind
Acolo sus cu îngerii cinând.
Viață , muritorule, fericită
Întuneric va fi pe urmă
În acel cavou patul de vecii al tău din urmă
Va fi.....

Life

De ce oamenii în zilele noastre te văd ca pe un obiect care te poate arunca când nu mai au nevoie de ține, știind ca ești bum la ceea ce faci și nici mulțumesc nu spun sau te rog? Tu pui suflet în ceea ce faci dar tot te considera un gunoi? Pentru ca trăim dintr-o era materialistă în care doar banii contează și dacă tu omul și!plu nu îți mulțumești șefii atunci în ochii lor ești doar un gunoi care trebuie aruncat. Nimeni nu mai ține cu ține, nimănui nu-i pasă dacă mai trăiești, ești bolnav sau sănătos, pentru ei contează doar banii, spun una far fac altă în așa fel încât tu să pici de prost în față lor. Lu!ea a devenit din ce în ce mai materialista, nepăsătoare, indiferență și parșiva, și tu ca un naiv o crezi și dai tot ce și mai bum dar degeaba, te obosești fizic și psihic și pentru niște amarate de hârtii plastifiate cu care fără nu poți trăii. Îmi irosesc viață, tinerețea muncind ca un rod și timpul trece pe lângă mine fără să-mi dau seamă ca pierd oameni din jurul meu și ca nuot trăii, relaxa sau distra. Asta nu mai este viață, asta este sclavie, ne-am maturizat mult prea repede și am uitat de momentele copilărie, am uitat de copilul din noi. Hai să facem în așa fel încât ca timpul care ne rămâne liber să lăsam acel copil liber și să ne bucuram de momentele unice care ni le da viață chit ca ele sunt mici și nesemnificative, dar să ne amintim de ele la bătrânețe cu lacrimi de bucurie în ochii ca am avut acele momente cu cei dragi nouă, prietenii bunii, familia, copii și nepoții. Hai să ne vedem cu toții intr-un final și să ne uităm reciproc în ochii cum se oglindesc și cum nu au îmbătrânit și să vedem copilul din noi. Eu unu asta am să fac o să laș copilul din mine să fie liber în orice moment liber pe care îl am și să împart acele momente cu cei dragii mie. Să rămâneți cu bine dragii mei prietenii, să nu plângerii după mine dacă o să mă duc înainte să-mi sune ceasul, să va amintiți de mine cu un zambet pe față și cu o lacrima de bucurie ca am reușit să dintr-un în viață voastră și voi în viață mea și chiar dacă ne desparte cerul eu tot lângă voi fi și o să va păzesc și o să mă amintesc de voi oriunde as fi ca fără voi eu nu puțeam să apreciez ce mi-a dat viață, așa ca va multumesc al vostru visator

Dear friend

Oare de ce sunt un optimist și un visător intr--o lume care speranțe? Oare de ce am speranțe intr--o lume fără viitor? Pentru ca eu sunt cel care îmi deschid portile către destinul meu, către viitorul meu. O persoană mi-a spua de curând să deschid ochii și să mă uit în jurul meu ca nimeni nu sta lângă mine și să mă ajute ți și singur mă ajut să grec peste toate pentru ca lumea este egoista. Da îi mulțumesc pentru aceste cuvinte, pentru acest sfat și nu a fost singurul acum câteva zile mi-a mai dat unu: "să trăiesc fiecare clipă cum ar fi ultima din viața mea și să nu mă gândesc la viitor". Sincer îți spun drag prieten ca da o să trăiesc fiecare clipă cum ar fi ultima, dar trebuie să mă gândesc și la viitor , pentru ca sunt un optimist și un visător ceea ce cred ca tu nu o intelegi nici o dată și scuze ca am spus asta, dar asta este felul meu de-a fi. Nu pot să mă inchid în mine când văd ca prietenii mei dragi au nevoie de ajutor, nu pot să stau nepăsător când cineva este rănit sau trist, trebuie sa-l încerc sa-l ajut și dacă nu reușesc , măcar am încercat și sper ca aceea persoană apreciază gestul, la fel cum și eu apreciez gestul ca mă sfătuiești și ca îmi esti aproape cat poți de mult și sper ca ești mandru\a ca îți ascult sfaturile. Din cauza asta prin acesta postare vreau sa-ti multumesc și sper ca vezi.... Cu drag al tău visator

Intunericul din mine

De ce oare ma simt asa de singur? De ce oare simt de parca ceva nu mai este la locul lui?
Nu ma simt singur pe plan sociabil, dar ma simt singur pe planul sentimental. ceva sa rupt in mine, ceva a murit, sa ars pe focul pasiuni si al iubiri, flacara lumanari sa stins si eu acuma simt in mine un gol care nimeni nu mai poate sa-l umple oricat ar incerca ei, prietenii mei sa ma ajute nu reusesc, din cauza ca aceasta este calea mea pe care trebuie sa merg, fizic sunt bine, dar in interior o gaura a patraun, un intuneric de mult uitat s-a intros, gheata si piatra se trasforma cele 2 entitati din mine, nimeni nu mai poate sa faca nimica, au facut multi destule dar in zadar, eu tot asa sunt si asa o sa raman , uitat, parasit si singur pe aceasta lume plina de intuneric. Nu am nevoie de nimeni langa mine sa ma vindece pentru ca nu reuseste, raniile sunt adanci si cicatricele marii, acesata imi este meirea sa fiu singur pe acest pamant uitat de muritor, trecand pe langa tine fara sa schiteze nimica, oameni indiferenti vazandu-si de treaba, fara sa se uite in jur pe cine ranesc. Nu plangeti pentru mine ca n-o sa mai fiu, bucurati-va ca ati cunosc un om bun. Asa ca va zic un ramas bun din particica aceea mica care a ramas acolo undeva in intuneric si care cat de curand o sa fie si ea inghitita de intuneric care o cuprinde....

Bilet de iertare

Am început să simț din nou puterea de a trăii. Am simțit din nou cum este să fiu eu însumi. Ca prim inceput o să iert pe cei care m-au rănit pentru ca iertarea este o fire omenească, dar să uităm ca se spune: " ierți dar nu uiți". Eu prin a ierta am să uit pentru ca așa mă consider eu un om bun și am să le fiu aproape celor care !-au rănit pentru ca nu țin ură pe oameni. Da am zis lucruri urâte acum câteva zile și vreau să-mi cer scuze chit ca știu ca nu o să fiu iertat și uitat, dar prin scuză mea vreau să le fiu aproape pentru ca ierita să ei să știe ca au pe cineva aproape ca prieten, amic, confident. Prin aceste spuse mă refer la ține dragă cititoare, ca poate poți să mă ierți și să uiți cele spune de mine și da știu sunt visător și plin de speranțe , dar așa sunt eu și sper ca te bucuri și o să ai un mic zâmbet pe față când citești această postare care este ție adresată și sper ca o să vezi în mine un amic și prieten bun care poate sa-ti fie de folos și de ajutor. Mulțumesc ca citești aceste poștari înseamnă mult pentru mine ca cuiva îi pasă și la rândul tău cred ca inseamna și pentru ține. Îți mulțumesc.

Bilet de multumire

De azi o să lupt, și o încerc să-mi fie bine, știu ca multe lume este lângă mine și mă susține așa cum știu ei mai bine, vreau să-mi cer scuze pentru că știu ca fiecare au problemele lor și da am fost egoist la unele faze, eram pierdut în partea întunecată a minții mele care mă face să zic lucruri care rănesc și care îi îndepărtează pe restu de mine, sincere scuze. Știu ca nu vreți nimica de la mine, știu ca asta este luptă mea și trebuie să înving frică care mă cuprinde. Da o să fie greu dar cu timpul o să reușesc să fac totul cu putință să fiu din nou eu. Acel eu care cu toții l-au îndrăgit și iubit. Sincer mulțumiri pentru cei care sunt aproape de mine și dacă vede cineva această postare am rugămintea să o de-a mai departe și să răspundă la scuzele și la mulțumirile mele, ca fără familie și prietenii mei apropiați până acuma nu eram. Da am fost rănit, da am fost înjunghiat cu cuvinte dure și nemiloase dar asta nu înseamnă ca trebuie să mă dau bătut, asta înseamnă ca trebuie să lupt mai departe și să-mi refac acele rănii deschise care încă le am. O laș timpul să treacă , o să ne vedem și o să ne auzim și ai vezi ca o să fiu din nou omul pe care îl cunoașteți, acel om vesel și prietenos, acel om care sare imediat în ajutorul celor dragi, care plânge cu ei și care încearcă să va facă speciali, pentru ca sunteți special ca ați intrat și sunteți în viață mea. Va mulțumesc din nou și fie ca viață să va aducă numai bucurii și fericiri pentru ca mi-a adus lecții de viață care vreau să le trăsnit la alții care au nevoie de ajutorul meu.

Un gol

Simt ca puterea imi vine inapoi, dar tot imi lipseste cevs, am un gol si nu am cu ce sa-l umplu. Cu durere, cu ura, cu tristete sau contrariu lor? Nici eu nu stiu , poate doar timpul imi poate spune cum pot sa fiu din nou intreg cum am fost acum un timp, fara griji, fara nepasari, indiferent. Poate asa este mai bine pentru mine, ca pentru restu vad ca este cel mai bine..
.

Adio ca spun...

Eu cel care a fost nu mai este. Sunt cel din trecutul indepartat. Sunt o epava pe malul marii. Nu sunt un om, sunt un obiect care se misca din colo in colo. Sunt doar o stea care o sa se stinga cat de curand, soarele nu mai trece niciodata pe strada mea. Ma asteapta vechea mea prietena si iubita, imbracata in negru si vesmant intunecat, aceea iubita este femeia cu coasa si o las sa-mi dea ultimul saratu dulce amar. Adio viata, bun venit libertatea eterna , ma indrept spre tine cu bratele deschise. Va pup pe toti cei dragi pe frunte si imi iau ultimul la revedere. Adio va spun...

The last goodbye

Ultimul la revedere, ultima intalnire cu destinul, ultima sansa de intalnire, porma totul se termina, in foc si apa. Devin rece si indifrent pe zi ce trece, nu esti tu devina, nu sunt eu devina, este viata devina ca din cauza ca traim, iubim si suntemi naivi suferim, in loc sa murim si sa fie totul liniste si pace. Prin cimitir ma plimba, plin de morminte vechi antice, strabunii mei sunt acolo, in tarana ma intorc si eu, dar n-o sa fie asa ppentru ca tarana mea o sa fie raspandita in vant si o sa ma duca peste tot unde am putut sa merg cand eram in viata. Incet, incet mor de pe intrautru spre afara. simt cum totul se termina, cum totul devina negru si intuneric, dar totusi o sa fie liniste si pace, linistea pe care o astepta fiecare muritor care a trait, linistea care se aude in vazduh care nu duce sper acel somn adanc al eternitati, nici ingerii sau demonii nu ma pot salva acuma, nici eu nu ma pot salva, nu mai sunt un muritor, sunt un muribund , un cavadru care traiesti printre cei vii, ii observa si ii studiaza, fara sa atinga sau fara sa simta, doar prina tingerea ochiilor pot sa simt, in rest toata simturile sunt moarte. Acesta este ultimul adio, draga viata, acesta este ultimul la revedere draga prieteni, acesta este ultimul buna ziua dragi parintii, o sa fiu tot timpul acolo sa va observ si sa fiu cu voi.
La revedere

Cuvinte pozitive

Simt frigul prin oase, frigul acesta care iti ingheata sufletul. Sunt menit sa fiu rece, indiferent si sa nu imi pese ce decizi fac. Asta este viata o data iubesti, porma urasesti, porma devii indiferent si o iei de la capat, este un ciclu vicios care numai cei puternici pot sa stea cu unul dintre sentimente, asa ca trec mai departe cu viata in rucsac, si pe drumul sortii, destinul nu mi-l cunosc , trecutul este spre apus si viitorul sper rasarit, tin pieptul sus, inima in loc si si gandul liber, sa calatoaresca sper rasaritul diverse, sa visez si sa mi se indeplineasca unele vise, nu trebuie sa fiu deprimant ca sunt optimist, nu trebuie sa cad in melancolie ca sunt indiferent, nu trebuie sa fiu negativ ca sunt pozitiv, nu stiu ce ma astepta in viitor , dar ma simt pregatit, asa ca misterios mos al destinului si timpului da tot ce poti, sunt aici.

Lonely

De ce doare asa de tare totul, de ce nu pot sa fiu imin la durere si ranire, tot timpul te lovesti si te ranesti dar nu doare ca si cand cineva nu te mai iubeste. Aici poate gresim noi ca iubim si porma lasam si uitam de aceste fenomen care este cel mai pur dintre toate si cel mai inocent. Eu unu nu mai iubesc, am deja inima legata sa sforii si inca sangereaza, ranile sunt prea mari ca sa se vindece. Sunt un singur om dar cand te vad ma blochez si vreau sa plec pentru ca stiu ce sa intamplat. Acuma vreau sa plec departe sa fiu singur sa uit de tot si toate nu mai vreau iubire nu mai prietenii, amicii, nu mai vreau sa-ti vad ochii tai verzii, vreau doar sa fiu singur, solitar sa nu stie nimeni de mine, asta imi doresc. O sa ma intorc eu candva si n-o sa fiu slab o sa fiu puternic incat nimeni si nimic nu ma mai poate dobora.