The last goodbye

Sunt un om schimbat, un om care care a vazut, si a trait multe. Drumul meu imediat se termina, este pe sfarsite. Dragii mei prietenii, amici, familie, eu unu nu mai sunt cum ma-ti cunoscut o data, si nimeni nu ma poate ajuta chit ca voi sunteti langa mine. O sa plec o vreme, daca incercati sa aflati unde sunt o sa fie in zadar. fizic sunt bine chiar foarte bine, dar pe dinauntru sunt negru, intunericul ma cuprins, si nu mai mila pentru nimeni si nimic, plec si o sa plec de tot de langa voi... Dragii mei am plecat m-am dus sus intre stele, misiunea mea sa incheiat cu bine. Am inghitit tot raul dar tot nu sunt complet, intr-o buna o sa fiu, dar aceea zi va fi ultima mea zi aici cu voi, dar voi traii cu voi in amintire petrecute ca in rest eu nu mai exist pentru nimeni, puteti vorbi intre voi sa ma intrebati dar eu unu cred ca va fi in zadar. eu am decis ce o sa fac si asta am sa fac si nimic si nimeni nu ma poate oprii...

Omul singuratic

A mai trecut un an cu bune , cu rele, cu bucurii , cu tristeții. Unii spun ca sunt tânăr, la vârstă care am implinit-o , dar eu mă și!t bătrân din cauza ca am văzut multe și am trăit multe, tinerii de vârstă mea încă se distrează, sunt fericiții-t , dar eu am vârstă lor , dar nu mai aceea bucurie, fericire, care o aveam o dată de mult, totul este rutina, monoton, totul este alb sau negru în viață mea, inimă nu îmi mai zice nimica, cum imi zicea înainte, doar mintea și instinctele mele omenești mă îndruma spre calea care am luat-o. Aceea cale a izolării și a  singurătății, aceea cale prin care sunt indiferent dacă rănesc sau nu pe cineva, sunt indiferent dacă mâine trăiesc dau mor, sunt indiferent de lumea care mă înconjoară. Pentru ca așa am fost din totdeauna, un om singur, care observa și studiază ce este în jurul lui și si-a dat seama ca nu are pentru ce lupta, trec zilele, liniile, anii peste el doar clupând din ochii aceea albăstrii neimbatraniti și blânzi văzând cum lumea se scbhimba în jurul lui. Nu mai contează pentru el familia, prietenii, cunoștințele, el vrea da fie singur și sa-si trăiască viață așa cum o face el singur și solitar , undeva intr--o cabaniță înconjurat de pădurea bătrână care îi știe povestiile. Și la sfârșit de viață și fie unu cu natură purtat de vânt peste munții și ape. Asta este viață care o am și care o s-o am, asta este viață lupul cu ochii albăstrii, asta este viață omului singuratic, asta este viață omul care a fost și care este, asta este viață mea...

Viata scurtă

Pașii repezi spre o lume neagră,
Tu muritor de seamă!!
Pășind cu pașii repezi spre viitor ,
Trecutul deoparte lăsând,
Prin prezent mergând.
Nu te uiți în jur la oamenii
Și pleci cu pașii repezii.
Prietenii deoparte lăsând
Gonind prin lumea reală
Cu ochii deschiși visând
Ca lumea schimbând
Acolo jos în groapă
Ultimul drum mergând
Cu pașii repezii spre ea
La patul tău cel veșnic visând
Ultima masă cu Doamna cu Coasă cinând
De la tine muritor adio îți spun
Intr-un cavou te pun
Pe piatră scrie scurt și memorând
Dată nașteri , dar ceea prea din urmă....
Aici încă nu scriind
Acolo sus cu îngerii cinând.
Viață , muritorule, fericită
Întuneric va fi pe urmă
În acel cavou patul de vecii al tău din urmă
Va fi.....

Life

De ce oamenii în zilele noastre te văd ca pe un obiect care te poate arunca când nu mai au nevoie de ține, știind ca ești bum la ceea ce faci și nici mulțumesc nu spun sau te rog? Tu pui suflet în ceea ce faci dar tot te considera un gunoi? Pentru ca trăim dintr-o era materialistă în care doar banii contează și dacă tu omul și!plu nu îți mulțumești șefii atunci în ochii lor ești doar un gunoi care trebuie aruncat. Nimeni nu mai ține cu ține, nimănui nu-i pasă dacă mai trăiești, ești bolnav sau sănătos, pentru ei contează doar banii, spun una far fac altă în așa fel încât tu să pici de prost în față lor. Lu!ea a devenit din ce în ce mai materialista, nepăsătoare, indiferență și parșiva, și tu ca un naiv o crezi și dai tot ce și mai bum dar degeaba, te obosești fizic și psihic și pentru niște amarate de hârtii plastifiate cu care fără nu poți trăii. Îmi irosesc viață, tinerețea muncind ca un rod și timpul trece pe lângă mine fără să-mi dau seamă ca pierd oameni din jurul meu și ca nuot trăii, relaxa sau distra. Asta nu mai este viață, asta este sclavie, ne-am maturizat mult prea repede și am uitat de momentele copilărie, am uitat de copilul din noi. Hai să facem în așa fel încât ca timpul care ne rămâne liber să lăsam acel copil liber și să ne bucuram de momentele unice care ni le da viață chit ca ele sunt mici și nesemnificative, dar să ne amintim de ele la bătrânețe cu lacrimi de bucurie în ochii ca am avut acele momente cu cei dragi nouă, prietenii bunii, familia, copii și nepoții. Hai să ne vedem cu toții intr-un final și să ne uităm reciproc în ochii cum se oglindesc și cum nu au îmbătrânit și să vedem copilul din noi. Eu unu asta am să fac o să laș copilul din mine să fie liber în orice moment liber pe care îl am și să împart acele momente cu cei dragii mie. Să rămâneți cu bine dragii mei prietenii, să nu plângerii după mine dacă o să mă duc înainte să-mi sune ceasul, să va amintiți de mine cu un zambet pe față și cu o lacrima de bucurie ca am reușit să dintr-un în viață voastră și voi în viață mea și chiar dacă ne desparte cerul eu tot lângă voi fi și o să va păzesc și o să mă amintesc de voi oriunde as fi ca fără voi eu nu puțeam să apreciez ce mi-a dat viață, așa ca va multumesc al vostru visator

Dear friend

Oare de ce sunt un optimist și un visător intr--o lume care speranțe? Oare de ce am speranțe intr--o lume fără viitor? Pentru ca eu sunt cel care îmi deschid portile către destinul meu, către viitorul meu. O persoană mi-a spua de curând să deschid ochii și să mă uit în jurul meu ca nimeni nu sta lângă mine și să mă ajute ți și singur mă ajut să grec peste toate pentru ca lumea este egoista. Da îi mulțumesc pentru aceste cuvinte, pentru acest sfat și nu a fost singurul acum câteva zile mi-a mai dat unu: "să trăiesc fiecare clipă cum ar fi ultima din viața mea și să nu mă gândesc la viitor". Sincer îți spun drag prieten ca da o să trăiesc fiecare clipă cum ar fi ultima, dar trebuie să mă gândesc și la viitor , pentru ca sunt un optimist și un visător ceea ce cred ca tu nu o intelegi nici o dată și scuze ca am spus asta, dar asta este felul meu de-a fi. Nu pot să mă inchid în mine când văd ca prietenii mei dragi au nevoie de ajutor, nu pot să stau nepăsător când cineva este rănit sau trist, trebuie sa-l încerc sa-l ajut și dacă nu reușesc , măcar am încercat și sper ca aceea persoană apreciază gestul, la fel cum și eu apreciez gestul ca mă sfătuiești și ca îmi esti aproape cat poți de mult și sper ca ești mandru\a ca îți ascult sfaturile. Din cauza asta prin acesta postare vreau sa-ti multumesc și sper ca vezi.... Cu drag al tău visator