RSS Feed

miercuri, 25 mai 2016

Intrebari

Trec zilele pe langa mine ca secundele, luniile ca zilele si anii ca luniile, si incep sa realizez ca sunt din ce in ce mai singur , ca aproape nimeni nu este interesat de viata mea, pentru ca au vietiile lor, nu fac nici un sacrificiu sau timp sa vorbeasca sau sa ne vedem, pentru ca anii trec si lasam in urma prietenii, amicii care ne-au ajutatat la greu si care au avut nevoie de noi. Dar asta este singur m-am nascut si singur o sa mor, viata este doar un drum sper aceea liniste eterna, acel somn vesnic care se apropie cu pasii repezii, nu ma paranoic, sau sa ma sperii de moarte chiar o imbratisez ca este femeia oricui barbat , este femeia care iti da ultimu sarut pe frunte si iti spune bine ai venit. O sa vin si eu doamnea mea, sper sa am asteptii sa ma duci undeva, acolo sus printre stele sau jos pe langa radacini. M-am obisnuit cu aceasta viata de pusnic si de singuratatea, pe mine nimeni nu ma intreaba cum ma simt sau ce mai fac, doar asa cand isi amintesc ei , ca in rest ei vin la mine cu tot felul de probleme sa-i ajut si sa le fiu alaturi si eu un naiv om simplu le sunt alaturi, dar langa mine cine este? Cine este alaturi de mine sa-mi zica dar nu vorbe si cu fapte ca o sa fie ok ? Cine o sa ma ia in brate si sa-mi dea un sarut pe frunte zicand bine ai venit? Eu iti spun cine.... Este doamna mea ceea imbracata in negru cu o fata de inger venind spre tine cand dormi un ultim somn vine te sarute pe frunte, te ia in brate si iti spune gata de acuma o sa fie bine. Te astept draga doamne misterioasa oriunde ai fi eu sunt pregatit, dar tu draga doamne esti pregatita pentru mine, un om simplu naiv sa-ti calce imparatia?
Intrebarea este ce lasam pe acest pamant pentru ceilalti care "cica" ne-au fost alaturi la bine si la rau?
Iti raspund amintirile care devin vorbe si din vorbe doar niste simple propoziti fara nici un semn, nici un sentiment, nici o amintire. Asta lasam un adevarat nimic, pentru ca din nimic ne-am nascut si in nimic mergem. Deci traim un adevarat nimic, aduci falsul adevara se afla cand murim cand o sa vedem un altii ochii lumea care ne inconjoara o lume materiala fizica, noi ne plimbam in ea ca niste astrii... Asta o sa devenim un praf, un aer un vant, o sa fim unu cu natura.

duminică, 24 aprilie 2016

Liber

Stau fumez, ma uit la orizont si ma gandesc. Oare de ce traim, oare de ce suntemi noi oamenii in viata, de ce viata este asa complicata?
Sunt intrebarii puse de fiecare om in parte si fiecare are parerea lui despre viata si de ce suntemi in viata. Eu spun simplu suntemi in viata si traim ca asa ne-a fost dat sa fie, in loc sa facem taota lucruriile sa fie simple, noi le complicam pe zi ce trece, traim in minciuni si tristete, suntemi facuti sa nu ne mai bucur de ceea ce avem si de ceea ce ne-a fost dat, totul la noi acuma este o monotonie si un necesar. NU mai exista nimica pe lumea asta sa faca un om sa fie fericit si implinit. Eu sunt de parere ca fiecare om isi gaseste la un omendat fericirea si o sa fie implinit, dar pentru mine este prea tarziu, este prea tarziu, pentru ca sufletul sa inchis in camera si cheia arunca, a tras zavorul si s-a incuiat, in temnita s-a aruncat plin de ranii deschise si de amintiri reamintite sta si hiberneaza intr-un somn etern, numai corpul merge fara suflet, o umbra printe oameni, urmarind fiecare pas pe o poteca uitata de lume, mergand pe drumul lui singur, aceste om care nu si-a gasit scopul in viata si nici nu il cauta acest om, plin de ranii din batalii de mult uitate, uitandu-se ce ceas cum timpul trece pe langa neactionad asupra vieti, merg prin timp si spatiu fara un sens, un scop, un hoinar printre stele, niciodata intorcand capul in trecut dar nici nevaznd viitorul , el merge pana cand cade lat rapus de ranii , dand ultima suflare deschiizand usa sufletul sa fie liber din inchisoare, acesta ia fost scopul lui in viata eliberarea sufletului, dupa ce si-a trai viata, in chinuri si regrete, ranit la orice pas, de orice, speranta lui desartata pe o poteca alba de iarna plina de sange, sangele lui bineinteles lacrimand din sufletul lui ranit. ESTI LIBER !!! spune el cu ultima suflare, oftand pentru ultima oare intalnindusi soarta acolo pe poteca de sange care a lasat-o in urma. Sufletul se ridica si ii multumeste si pleaca in drumul lui.....

marți, 19 aprilie 2016

Termeni de viata

Stau pe terasa, beau cafeau si imi aprind tigara, uitandu-ma la fumul de tigara cum se duce spre cer liber fara vointa impins de curent si la tigara care se termina incetul cu incetul ajung la filtru si sa stins. Asa se duce si viata noastra fara sa ne dam seama, incetul cu incetul cum imbatranim pe dinafara , lasand in urma amintiri placute sau neplacute care numai ele o sa ramana din noi ca nou ne stingem, ne inchidem si nu realizam ce pierdem, ceea ce cel mai important pe lumea asta si acel lucru este viata, traind fizic putem sa  ne dam seama de multe, putem simti, atinge, vedea, mirosi, facand gesturi mici numai asa putem traii prin fiecare clipa petrecura, fiecare lacrima varsata, fiecare cuvant spus, putem simti niste sentimente care poate cu timpul vor evolua sau ivolua, dar asta depinde de noi cum vrem sa fie, depinde de noi ce punem in balanta , in aceasta ruleta ruseasca pe nume viata. A traii inseama a simtii tot ce te cuprinde... Cu bune cu rele, dar cel mai important lucru pe lumea asta este iubirea care multa lume la uitat sau la preschimbat in nevoie.

Bucurie de moment

Azi a fost o lectie de viata, o cletie care sunt fericit ca am putut  sa o fac, cum spune si zicala " daca o iubesti las-o sa plece" si chiar asta am facut am las-o sa plece pentru ca fericirea ei este mai importanta decat fericrea mea. Eu unu sunt bucuros ca este este fericita si ca poate sa-si continua viata cu cel care il iubeste. Pe mine nu ma intereseaza fericirea mea ca stiu ca imi vine si mie momentul chiat cand nu ma astept, fericirea altora este mai importanta pentru mine chit ca poate in viitor n-o sa mai fiu cautat sau o sa fiu cautat la nevoie. Eu nu ma put in fata destinului oameniilor, fiecare om are destinul lui, fiecare om care viata lui, viata mea o cunosc dar tu o cunosti pe a ta?

duminică, 17 aprilie 2016

Zilele care vor venii

Zilele astea am avut parte de niste lectii de viata, care pot spune ca sunt niste lectii care o sa le mai am de acum incolo. Acele lectiid e viata in care poti sa spui ca tot ce se intampla se intampla cu un motiv, si acel motiv este sa fiu singur si sa nu imi pese de nimica, sa fiu indiferent si sa nu ma incred in nimeni, am observat ce important sunt pentru amicii mei, care puteam sa bag mana in foc pentru ei, poate este vina mea ca m-am retras, sau este vina lor ca nu ma cauta, ca nu mai vorbim cum vorbeam , ca poate s-au schimbat. Am observat destule , si am cazut la concluzia ca sunt in plus si nu am ceva, asa ca ma retrag o sa devin solitar, n-o sa mai caut pe nimeni , o sa devin indifrent , o sa devin o umbra , o fantoma pentru ei, chit ca ei ma consider un prieten bun , dar nu am vazut sau observat ceva sa faca sa ma tina langa ei, asta este fiecare cu viata lor, fiecare cu treaba lui, fiecare cu necazurile lui. Eu sunt bun doar sa le fiu alaturi sufleteste, sau material in rest , sunt un nimeni , un nimic si asa o sa fiu de acuma incolo un nimeni si un nimic pentru toti....